Archive for August, 2008
M-am întors
Posted on August 31, 2008, under Altele, Calatorii, Viata de zi cu zi.
Nu, nu am dispărut ci doar am fost plecat în tabăra de matematică şi nu mi-a mers calculatorul. Ştiam care era problema şi mai scosăi din rami ca să scriu aticolul ăsta. Tabăra de matematică a durat 7 zile şi am scris scris şi atunci un articol de pe telefon însa nu a apărut, nu s-a salvat. M-am simţit super bine şi se pare că zicala Nu contează unde eşti ci cu cine eşti este al naibii de adevărată pentru că în fiecare zii mă distram enorm ţinând cont că stăteam în nişte condiţii de rahat. Pentru cei ce cunosc, am stat la hotelul Lotrişor din staţiunea Voineasa, hotel ce nu merita nici măcar jumate de stea însă viaţa mai este şi neagră. Acum sunt acasă şi aştept să înceapă şcoala însă sigur mă voi sătura din prima săptămână de programul super hiper mega încărcat. Off cât regret că s-a terminat tabăra…
Demisionez
Posted on August 16, 2008, under Viata de zi cu zi.
Majoritatea rudelor din familie ma vad ca pe un doctor în calculatoare ceea ce nu-i aşa şi se bazează pe mine să le repar calculatorul sau alte chestii legate de el de fiecare dată când li se strică sau au o problemă. Sincer, m-am cam săturat de această “treabă” deoarece din ce în ce mai des mă cheamă câte cineva să le mai “repar” calculatorul deoarece “nu mai merge”. Multor rude de-ale mele când li se strică PC-ul îşi zic în gând aa, nicio problemă, îl chem pe Andrei. E chiar frustrant. Şi mai este şi partea cu făcutul CD-urilor. Din ce în ce mai multă lume îşi ia cd-playere, dvd-uri şi alte gadgeturi de genu’ dar n-au PC si vin la mine să le pun eu filme pe ele muzică şi alte chestii de genu’. Vouă nu vi se întâmplă la fel?
Instalez jocuri cu şurubelniţa
Nu vreau să spun despre ce joc este vorba dar vreau să vă spun că pentru a-l instala am avut nevoie de o… şurubelniţă 
De ce? Păi pentru a deschide calculatorul, a scoate din rami şi a lăsa doar o plăcuţă de 512mb ca să-l pot instala. 3 zile am stat numai în faţa calculatorului pentru a reuşii să-l instalez însă aceasta a fost ultima soluţie şi cea care a mers. Le-am scos acum două zile iar astăzi vrusăi să le bag din nou. Transpirai ca un câine până să reuşesc să le bag la loc iar când să-l aprind… nu se aprindea . Bipăia fără oprire iar pe monitor nu se afişa nimic. Le scosăi le băgai, până la urmă reuşii dar mi se pare penibil faptul că pentru a instala jocul am nevoie de o… şurubelniţă.
De ce… ?
Eram pe CvT când observ un mesaj destul de interesant cu nişte întrebări referitoare la prostia omenească. Nu toate-s atât de inspirate dar mie mi-au plăcut şi am zis să vi le arăt şi vouă:
De ce poate sosi acasă o pizza comandată, mai repede decât ambulanţă? - De ce lumea comandă un cheesburger dublu, o porţie mare de cartofi prăjiţi şi o cola light? - De ce putem găsi un loc de parcare rezervat pentru handicapaţi în faţa patinoarelor? - De ce sucul de lămâie este făcut din arome artificiale şi detergenţii de vase se fac cu lămâi adevărate? - De ce pentru a închide programul Windows, trebuie apăsat mai întâi pe “START”? - De ce se sterilizează acul seringii înainte de eutanasie? - De ce dacă zborul avioanelor este din ce în ce mai sigur, aeroportul se numeşte “terminal” - De ce apăsam mai puternic pe tastatură telecomenzii atunci când bateriile sunt pe sfârşite? - De ce se spăla prosoapele, dacă e de presupus că atunci când ne ştergem ar trebui să fim curaţi?
Din limuzină în căruţă
Posted on August 10, 2008, under Calatorii, Intamplari.
În drum spre Craiova am schimbat trenul în Bucureşti deoarece altfel stăteam în picioare. Când m-am urcat în primul tren din Eforie N am rămas uimit de modul în care arăta vagonul în care aveam locuri deoarece mă obijnuisem cu vagoanele clasice mâncate de rugină, înghesuiţi 8 oameni într-un compartiment de toată jena unde dacă stăteai 5 minute leşinai de căldură şi de mirosul babelor de pe lângă tine. Celălalt nici nu se compara cu vechile vagoane de clasa I, fără compartimente, stăteai lejer în scaunul tău, aveai o masă unde să-ţi prepari mâncarea, aer condiţionat la picioare şi la umeri şi multe alte facilităţi super. Când am făcut această schimbare bruscă credeam că o să vomit de nesimţirea unor oameni bătuţi în cap şi de condiţiile care călătoreai. Nu am reuşit să dorm decât vreo 5 minute deoarece aveam în compartiment o babă de nu-i mai tăcea gura şi de sunetul pe care-l scotea vagonul la 50 km/h pe nişte şine vai de mama lor. Am răsuflat uşurat când am ajuns acasă şi m-am trântit în patul meu.
Back
Iată că m-am întors de la mare, cu foarte puţin chef de bloggin’ deoarece nu prea merge bine treaba pe acest blog, dar acum las asta de o parte şi încerc să vă povestesc puţin ce am făcut acolo, vor mai fii probabil şi alte articole despre. Ca să încep cu începutul, drumul a fost luuung şi foarte plictisitor deoarece a durat 9 ore şi nu aveam absolut nimic ce face. Am ajuns acolo, ne-am cazat unde am fost şi anul trecut, am dormit puţin şi am plecat la plajă. Ce-i drept, drumul către plajă era mult prea lung deoarece pentru a ajungeam pe plajă în 45 de minute, timp în care transpirai ca un câine şi oboseai de moarte. De obicei mergeam de două ori la plajă, dimineaţa şi după-amiaza când nu era soarele foarte puternic deoarece este destul de periculos. Seara ori făceam grătar cu gazda ori mergeam la o pizza în oraş. Ce mai mi-a plăcut acolo a fost momentul în care am mers la karturi şi am făcut 5 ture. Super adrenalină, super senzaţie. În momentul când nu aveam ce face mă duceam afară şi mă jucam cu pisicii şi căţeluşa gazdei. Deocamdată atât am de spus, sper că nu mi-am pierdut cititorii şi că veţi fii alături de mine chiar şi după această pauză.
Loading ...
